Campulung

Asezare geografica
Istorie veche
Istorie Medievala
Istorie Moderna
Scriitori musceleni
Pictura, sculptura, arhitectura
Istorici in Muscel
Dascali in Campulung
Alte domenii
Cetateni de onoare
Orase infratite
Lista monumente
Mediul de afaceri

Noutati

Declaratii de avere 2017
Concurs de recrutare SPCLEP
Informatii publice - Legea 52
Ajutor de incalzire - Sezon 2017-2018
Comunicat intrerupere curent electric

Municipiul Campulung - Istorie Veche

   Cele mai vechi urme de cultura materiala, descoperite atât pe raza oraaului, cât ai în imprejurimile sale, dateaza din perioada bronzului târziu (1700-1600 i.d.Hr.). Astfel, la Pescareasa, în sudul orasului a fost descoperita o necropola, dovada a existentei unei asezari omenesti.
   Urme de locuire geto-dacica, din sec. II-I i.d.Hr., sunt bine conturate în zona actualului oras, în cartierul Olari-Sfântu Gheorghe; la fel ai cele de la Apa Sarata si Bughea de Sus, care apartin culturii dacice târzii.
   La Cetateni-Muscel, aaezare dacica locuita fara întrerupere din jurul anului 300 î.d.Hr., au fost descoperite urme materiale ce atesta existenta aici a unui important centru economic, unde aveau loc schimburi intense de marfuri. Aceasta este una dintre cele mai vechi asezari dacice din tara.
   Anul 106, anul cuceririi Daciei de catre romani, deschide o perioada distincta în istoria noastra ai implicit a acestei zone. Fiind o provincie de granita a Imperiului Roman, Dacia avea un important rol de aparare împotriva atacurilor barbare, aceasta presupunând construirea unor linii de fortificatie punctate de existenta unor castre de pamânt sau piatra.
   Limesul reprezinta o notiune al carei continut a evoluat pe parcursul secolelor începând de la cel de limita despartitoare a unui teren si pâna la cel de frontiera fortificata în fata unui teritoriu înca necucerit, în scopul instituirii unui obstacol.
   Pe acest hotar, elementele militare special deplasate, fortificatiile si trupele de granita, aveau misiunea de a supraveghea, apara, respinge miscarile si eventualele incursiuni ale inamicului.
   Limesul putea fi ai un hotar natural constituit de un lant muntos sau de un curs de apa, dar de cele mai multe ori acesta era artificial construit.
   Componenta fundamentala a limesului o constituia întotdeauna drumul care urma linia hotarului. Al doilea element îl constituiau trupele (legiuni, trupe auxiliare). Celelalte componente erau fortificatiile în care erau cantonate trupele: castra, castello, burgi, turris.
   Un limes complet comporta un val de pamânt, uneori întarit cu palisada sau zid de piatra, completate cu fortificatii dispuse în spatele liniei de granita la distante variabile între 5-10-20 km ai turnuri de supraveghere care foloseau mijloace de semnalizare.
   Unul dintre limesurile din Dacia este limesul transalutanus, care se întinde pe o lungime de 235 km, construit la o distansa variabila de 10-15 km E de Olt. Valul limesului nu este continuu. De la râul Arges este înlocuit de cursul Râului Doamnei si al Râului Târgului.    Pornea în N de la Rucar si se oprea în S la Flamânda. Compozitia valului era de pamant cu miez ars. Înalt de 3 m si lat de 10-12 m, avea un sant spre E. În spate, limesul se sprijinea pe linia de castre si turnuri legate de drumul strategic. Limesul transalutanus a fost construit probabil de Septimius Severus (193-211 d.Hr. ) pentru a crea un sptaiu de siguranta liniei Oltului.
   Dupa anul 245 d.Hr., în urma puternicelor atacuri carpice, limesul transalutanus a fost abandonat ai granita a revenit pe Olt (limesul Alutanus). Dintre cele 13 castre cunoscute ale limesului transalutanus, cel de la Jidava (astazi Apa Sarata, localitate inglobata în orasul Câmpulung) este singurul construit în piatra si caramida ai, în acelasi timp, cel mai mare. Castrul avea forma dreptunghiulara, era înconjurat cu un zid de incinta prevazut cu turnuri dreptunghiulare pe laturi si semicirculare la colturi si avea rolul de a controla drumul prin pasul Bran.
   Primele sapaturi arheologice au fost efectuate de D.Butculescu. Aceste sapaturi si cele care le-au urmat au identificat cele patru porti prevazute cu turnuri. Daca pentru începuturile construirii castrului se fac doar presupuneri, neexistând alte elemente de dotare decât cele numismatice din epoca lui Septimius Severus, sfârsitul existentei sale se plaseaza la mijlocul sec. III, ultimele monede descoperite fiind de la împaratul Gordian III.


Contact: Sediul Primariei - Str. Negru Voda Nr. 127, Campulung 115100
Toate drepturile rezervate: Primaria Municipiului Campulung.
Ultima actualizare a site-ului: 2017-10-17 15:06